A. Vitamina mea de zi cu zi

Constrânsă de anumite evenimente din viața mea, în urmă cu aproape 3 ani mi-am schimbat radical obiceiurile alimentare și am început să acord o atenție deosebită atât modului în care pregătesc mâncarea, cât și produselor pe care le cumpăr și provenienței acestora. 

Dacă înainte, mâncarea gătită avea un procent de aproape 90%, în momentul de față a scăzut undeva la 25-30% și asta pentru că am început să conștientizez importanța vitaminelor din fructele și legumele crude, a modului în care ele sunt asimilate de organism, precum și importanța unei alimentații predominant vegetală. Am ajuns să consum fructele în starea în care sunt, fără să le mai bag în tot felul de prăjituri și mi-am dat seama că, chiar și așa, zahărul pe care îl conțin în mod natural îți poate potoli pofta de ceva dulce pe care, în mod inconștient o avem în anumite momente ale zilei. 

Cât despre legume, acestea își găsesc locul în tot felul de salate, le gătesc la abur sau cuptor. Este o variantă mult mai sănătoasă decât clasicele ciorbe sau tocănițe unde, prin fierbere, își pierd majoritatea vitaminelor. Nu cred că aș putea vreodată să renunț la produsele de origine animală (în special la ouă, cel mai complet aliment, bogat în proteine, grăsimi, vitamine și minerale) însă faptul că am crescut procentul de legume și fructe consumate în starea lor naturală, nu poate fi decât benefic pentru sănătate. 

Pentru activitățile zilnice pe care le desfășurăm, corpul are nevoie de vitamine și minerale (numite și micronutrienți) dar și de proteine, lipide și carbohidrați (macronutrienți). Și cum în toate lucrurile trebuie să existe un echilibru, chiar dacă organismul nu cere cantități însemnate de micronutrienți, lipsa îndelungată a acestora din corp poate dăuna organismului. Ideal ar fi să obținem vitaminele necesare bunei funcționări a organismului direct din alimente, nu din suplimente, însă de cele mai multe ori ba nu ne place o anumită legumă, ba nu avem timp să o pregătim corespunzător, ori pur și simplu nu știm ce să facem cu ea. 

Eu de exemplu sunt fan morcov. Îmi place să-l dau pe răzătoare alături de țelină și măr, să adaug puțin miez de nucă, ulei de măsline și zeamă de lămâie și am o salată super rapidă, delicioasă și sănătoasă. În sucuri combin morcovul cu țelină și sfeclă roșie. Îmi mai plac morcovii la cuptor tăiați în bastonașe tăvălite bine printr-un amestec de ulei de măsline, miere și susan ori în piure alături de țelină, cartof și un pic de unt, atunci când sunt sătulă de clasicul piure de cartofi. 

Din punct de vedere nutrițional, morcovul este bogat în vitamina A, o vitamină cu rol important în protecția pielii și a mucoaselor, este necesară pentru vedere, creșterea și formarea oaselor și rezistența organismului la infecții. 

Există două tipuri de vitamina A: cea derivată din alimentele de origine animală (retinolul), regăsită în carnea de vită, ficatul de pasăre, laptele integral sau brânza și provitamina A, a carotenoizilor din legume și fructe, regăsită în morcovi, cartofi dulci, spanac, gulii sau pepene galben. 

La cât morcov am mâncat la viața mea, ar trebui să am o vedere de super erou însă, dacă stau bine și mă gândesc la cât timp petrec pe zi în fața calculatorului, sunt mulțumită că încă mai văd, așa că îi mulțumesc morcovului că face parte din viața mea. 

Acum, dacă nu ești fan morcov sau legume în general, de undeva tot trebuie să-ți iei vitaminele necesare bunei funcționări a organismului. Cel mai scurt drum, la doar un click distanță, este până la o farmacie online cum e Farmacia La Preț Mic unde, pe lângă numeroasele produse la prețuri foarte bune din care poți alege și a căror descriere o poți citi liniștit, afli și informații prețioase despre sănătate. Dacă alegi drumul mai lung, îi găsești și fizic, în București, B-dul Lacul Tei 31-33, e foarte frumos la ei, cam așa:

*** Articol scris pentru SuperBlog2019

Dulciurile sănătoase sunt dulciurile fără zahăr!

Mierea de albine este unul dintre cele mai sănătoase alimente și este utilizată în aproape toată lumea de mii de ani. Recunoscută pentru multiplele beneficii aduse organismului, mierea de albine nu ar trebui să lipsească din nici o casă, în special în sezonul rece când, pe lângă celelalte beneficii aduse organismului, ajută și la întărirea imunității. În plus, dacă o combini cu suc de cătină de exemplu, îți faci o adevărată bombă de imunitate și treci mult mai ușor peste sezonul rece. 

Dintre toate tipurile de miere care există, un tip de miere este mai puțin cunoscut, și anume mierea de mană. 

Ce este mierea de mană? 

După proveniență, mierea de albine se clasifică în: 

- miere monofloră care provine integral sau în cea mai mare parte din nectarul unei specii de plante: miere de salcâm, tei, floarea soarelui, rapiță 

- miere polifloră care provine dintr-un amestec natural de nectar de pe flori de diferite specii sau dintr-un amestec de miere monofloră: fâneață de deal, de șes, pomi fructiferi, salcâm-tei, tei-floarea-soarelui. 

- miere de pădure (sau miere de mană) care provine în cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte părți ale plantelor, altele decât florile, în amestec cu nectarul florilor din pădure. Pădurile din care se obține mierea de mană pot fi atât de conifere (brad, molid, pin) cât și de foioase (stejar, arțar, fag, alun, frasin, plop, salcie, etc.). 

 Miere de mană de la Apidava

Dacă despre celelalte tipuri de miere a auzit toată lumea, mierea de mană este cunoscută doar de cei care știu de bogăția de elemente minerale și calitățile nutriționale de excepție. Mana este acea substanță dulce, limpede și vâscoasă, care se află pe frunze, ramuri sau tulpinile plantelor/copacilor, de obicei primăvara și toamna și este culeasă de albine din lipsa nectarului din aria lor de zbor. Totodată, mai există o sursă de mană dată de tot felul de insecte care viețuiesc pe copaci și care excretă sub formă de picături dulci anumite substanțe ce vor fi colectate de albine iar apoi transformate în miere. 

Mierea de mană este foarte bună pentru anemii, deoarece conține multe săruri minerale și este singura miere de albine care nu devine toxică atunci când este încălzită excesiv. În plus, este frecvent recomandată în tratamentul spasmofiliei și rahitismului la copii și adolescenți, în osteoporoză și afecțiuni articulare la adulți și vârstnici. 

Mierea de mană este mai închisă la culoare decât mierea monofloră sau cea polifloră (excepție făcând mierea de molid care e galbenă) iar gustul este diferit, ușor caramelizat. Nefiind produsă din nectarul florilor, mierea de mană are foarte puțin polen (spre deloc) însă este bogată în substanțe minerale, proteice, antioxidanți și acizi organici, toate având un rol esențial în creșterea imunității, având și proprietăți antibacteriene. Din păcate mai sunt și producători care comercializează miere de mană nu tocmai pură și asta pentru că mierea de mana e de obicei mai scumpă decât cea polifloră sau monofloră. În principiu, este tot miere, însă dacă de exemplu, o persoană alergică la polen ar dori să consume miere de mană (știind că nu are polen), ar trebui să o achiziționeze din surse sigure, cum ar fi Apidava, un brand cu tradiție în România care a ajuns și peste hotare în țări precum Japonia, Canada, Singapore sau China. 

Cei de la Apidava comercializează Miere de mană sub brandul Roua Florilor Premium. Aceasta are o consistență mai vâscoasă, este foarte închisă la culoare, aproape neagră și se distinge prin gustul intens, ușor amărui. 

Mierea de mană este foarte bogată în proteine, aminoacizi şi minerale (Ca, Mg, Fe), de până la 20 de ori mai mult ca alte sortimente, de aceea este indicată consumarea acesteia mai ales de către copii, persoanele anemice şi cele aflate în convalescenţă. Organismul uman asimilează mult mai bine aceste săruri prin alimentaţia naturală decât prin administrarea sintetică. 

Pentru că are proprietăţi energizante şi revitalizante este recomandată sportivilor şi oamenilor activi. Are proprietăţi laxative mult mai puternice decât celelalte tipuri de miere, favorizează eliminarea toxinelor din corp. 

Mie personal îmi place să întind o linguriță de miere de mană pe o felie de pâine prăjită și să o savurez dimineața alături de o cană fierbinte de ceai. 

Pe lângă mierea de mană, tot de la Apidava am descoperit și niște bombonele care nu conțin zahăr și sunt îmbogățite cu arome naturale. Eu le-am încercat pe cele cu eucalipt și pe cele cu anason și pe lângă faptul că am fost încântată de lipsa zahărului din compoziția lor, mi-a plăcut și gustul foarte mult. 

Atât mierea de mană cât și bomboanele fără zahăr (dar și alte produse Apidava) se pot cumpara de pe www.honey-land.net. Dar, bineinteles, ele pot fi achizitionate si din diferite alte magazin online sau fizice, cu produse apicole, naturale (de plida, Farmaciile Bebe Tei, magazinele tip plafar Floare de Colt si RemediaVert). 

Tu ai încercat mierea de mană?

Să trăiesc fără tehnologie? Niciodată!

Sunt dependentă de tehnologie și nu am de gând să mă tratez! De ce aș face-o? Tehnologia e menită să-ți ușureze viața și să-ți deschidă noi drumuri spre viitor. Smartphone-ul și internetul sunt lucrurile fără de care aș putea trăi maxim 2-3 zile. Oare cum am supraviețuit până la ele? A, da. Nu existau, nu-mi trebuiau!

Nu cred că sunt singura. De când cu rețelele de socializare, viața noastră s-a mutat parțial în mediul online. Trebuie să vedem însă partea bună a lucrurilor. Pentru mine, rețelele de socializare sunt inspirație pentru ce se poartă, ce se cere, ce au alții de oferit, ce locuri aș mai putea vizita sau ce activități aș mai putea face cu fiu-miu, sunt relaxare și amuzament și chiar un mod de a le spune celorlalți: hei, sunt bine!

Dacă stau bine și mă gândesc, în ultimii ani am investit cel mai mult în tehnologie, gadget-uri, echipamente electronice și IT. Mereu apar lucruri noi și te gândești, fără să vrei, cât de bine ți-ar prinde și ție așa ceva. Spre exemplu, recent s-a schimbat Codul Rutier și nu mai avem voie să ne atingem de telefon atunci când suntem la volan. Prin urmare, trebuie să-mi măresc colecția de gadget-uri cu o cască bluetooth care să se asorteze cu ochii mei verzi, asta pentru că noi femeile mereu trebuie să asortăm ceva cu altceva. Persoanelor infidele le recomand să-și păstreze banii pentru alte lucruri iar când sunt sunați de parteneră și nu pot răspunde din motive ”obiective” să le argumenteze că erau la volan și nu au vrut să riște o amendă.

Partea proastă la schimbarea asta a Codului Rutier e că vor dispărea video-urile făcute în timpul condusului; chiar nu știu cum o să supraviețuim fără să-l mai vedem pe X atingând viteza Y sau pe influencer-ul Z aberând în drum spre vreo conferință dintr-asta... motivațională. Pe de altă parte, e posibil să apară mai multe selfi-uri și video-uri făcute la... baie, Doamne-ferește, nu în timpul... ci înainte... sper! Chiar nu le înțeleg pe tipele astea ”bune” de ce își fac selfie-uri în oglinda de la baie. Nu au o prietenă pe care să o roage să le facă o poză? 

Și eu îmi iau de exemplu telefonul la baie, dar nu pentru a-mi face poze ci pentru că nici nu știi când te lovește geniul creator și trebuie să-ți notezi undeva ideea sau te sună cineva și ai ratat afacerea vieții.

Asta îmi aduce aminte de o fază cu fiu-miu care mereu îmi urmărește telefonul și e supărat când vede că îl iau cu mine la baie, luându-i astfel lui posibilitatea de a se juca câteva minute pe el. Îmi căutam într-o zi telefonul prin casă și văzând că lipsește îl strig pe fiu-miu, în speranța că poate l-a văzut el, sau măcar să mă ajute să-l caut, el având un talent deosebit la a găsi lucruri ascunse, în special dulciuri și telefoane. După câteva încercări soldate fără un răspuns vocal din partea lui, intru în baie și ce-mi fu dat să vad? Ăsta mic al meu, pe toaletă, cu telefonul în mână.

-      Ce faci mă aici, cu telefonul meu? l-am întrebat, fiind pentru prima dată când îl vedeam în această ipostază.

-      Ce să fac? Așa mamă, așa fiu! a venit răspunsul lui instant și atunci mi-am dat seama că vorba aia cum că noi suntem cel mai bun exemplu pentru copiii noștri nu a fost scoasă așa, în vânt.

Nu e de joacă cu tehnologia, mai ales cu ăștia mici care au crescut cu așa ceva și tehnologia la tine acasă a ajuns un fel de must-have al zilelor noastre. Copiii au ajuns acum să aibă propriul telefon sau tabletă, smartwatch-uri ori chiar un laptop de gaming, căci ala pe care îl ai tu de câțiva ani este de mult depășit și nu e suficient de rapid pentru ”minunatele” jocuri pe care le joacă ei în rețea sau se filmează în timp ce le joacă. Iar ce e și mai interesant e că cei mici, nu mai vor să devină medici, pompieri sau polițiști cum își doreau odată, preoți cum și-ar dori bunicile lor ori fotbaliști cum și-ar dori tații, nuuu, ei vor să devină VLOGGERI (bica, dacă citești asta, să știi că Vlogger-ul e tot un fel de preot care se filmează în timp ce vorbește în fața unor enoriași numiți abonați/followeri, primește donații sub formă de Like-uri și îi sunt duse mai departe ”învățăturile” prin Share. Diferența e că spovedania e în fața tuturor când lași un Comentariu și vede toată lumea ce ai vrut să spui vlogger-ului respectiv. Ai înțeles? E tot pe-acolo!)

Bineînțeles că și al meu tot vlogger vrea să devină, așa că exersează intens ori de câte ori are ocazia. Din punctul meu de vedere e perfect căci astfel nu mai pierde timpul în fața televizorului sau telefonului, își pune mintea la contribuție să creeze tot felul de videoclipuri cât de cât interesante și sinceră să fiu, ne și distrăm când le filmăm. Până va ajunge să aibă propriul canal de Youtube exersează (cam ca în videoclipul de mai jos) iar eu strâng bani pentru o cameră profesională sau un telefon mai bun, accesorii laptop, microfon, lumini, un scaun și un birou mai profi și ce or mai avea nevoie vloggerii ăștia.

* Articol scris pentru SuperBlog 2019