Ce spune despre tine parfumul pe care il folosesti?

Industria parfumurilor este atât de dezvoltată încât orice persoană își poate găsi parfumul potrivit. La început poate fi greu, mai ales dacă nu ai definit clar în minte ceea ce cauți sau ceea ce crezi că ți se potrivește. Va trebui să încerci mai multe variante până te hotărăști la un parfum anume însă, odată ce ai făcut acest pas, vei şti că acela este parfumul tău.

Eu de exemplu, mereu am avut impresia ca femeile care folosesc parfumuri florale sunt firi romantice dar încrezătoare și mereu în centrul atenției. Persoanele calme, visătoare le asociez cu parfumurile fructate cu o aromă dulceagă iar parfumurile cu note orientale mi se par potrivite pentru femeile îndrăznețe, sofisticate, misterioase și senzuale care știu cum să atragă atenția cu o privire sau, în cazul de față cu un parfum.

Pe mine mă caracterizează mai mult un parfum proaspăt, floral, ușor lemnos și delicat, o combinație ce are la bază ambră, miere și paciuli, cu note de mijloc date de gardenie, iasomie și portocală iar cu note de vârf de zmeură și lămâie.

Între mine și parfumul preferat a fost dragoste la prima … mirosire. Mi s-a părut că e ceva deosebit chiar de prima dată când l-am simțit la o prietenă. Țin minte că era toamnă și ne întâlnisem pe stradă iar când ne-am apropiat una de cealaltă, primul lucru pe care l-am întrebat nu a fost ”Ce mai faci?” ci ”Ce parfum folosești?” Mi s-a părut că se potrivea atât de bine cu aerul de afară, cu starea mea de atunci, cu ceea ce căutam  … cu mine.

Este un parfum intens, proaspăt, elegant și rafinat potrivit pentru femeia modernă a zilelor noastre care e ambițioasă, independentă și pretențioasă. Este un parfum complex dar în același timp are o delicatețe aparte. Este parfumul potrivit pentru caractere puternice (ca să nu zic încăpățânate) care pe mine mă reprezintă cel mai bine și care este în acord cu toată ființa mea. E Paco Rabanne - Lady Million.

Sursa foto: InfiniteLove.ro

Dacă ar fi să-mi fac propria caracterizare atribuind trăsăturilor mele din caracteristicile parfumului favorit, aș spune că uneori sunt dulce ca mierea iar alteori acră ca lămâia, pot fi delicioasă ca zmeura dar pot și înțepa dacă mă provoci, sunt greu de înțeles uneori și nu mă potrivesc oriunde dar dacă ai suficientă răbdare să mă cunoști cu siguranță o să-ți placă. Ambalajul acestui parfum e unul rezistent și chiar dacă pe al meu personal l-am scăpat de vreo două ori pe jos, e intact. La fel ca mine.

Dar ce mi se potriveşte mie, nu ţi se potriveşte și ţie. Trebuie să descoperi singură care este parfumul care trezește simțurile tale și a celor din jur, acel parfum care în contact cu pielea ta emană o mireasmă plăcută și care te face să te miroși singură din când în când la încheietura mâinii. Da, atât de mult trebuie să-ți placă parfumul pe care-l porți pe piele, căci în timp va deveni parte din tine și poate vei fi identificată când intri într-o încăpere după parfumul pe care îl porți.

Dacă nu ești încă sigură ce parfum ți se potrivește, încearcă să descoperi esența care te definește, care se potrivește cu pielea și personalitatea ta. Poți căuta printre cele peste 200 de esențe puse la dispoziție de cei de la Infinite Love care prezintă o gamă variantă de parfumuri și cu siguranță îți vei găsi esența preferată printre diversele categorii de parfumuri, potrivite pentru orice anotimp, ocazie și moment al zilei, pregătite special pentru tine.

De exemplu, Lady Million pe care eu îl folosesc de ceva timp, are un frate geamăn mai accesibil ca preț în parfumul Infinite Love Las Vegas For Women care combină zmeura cu lămâia într-un parfum floral cu note de mijloc de iasomie şi gardenie. Se simte apoi și portocalul care lasă loc mierii delicioase combinată perfect cu moscul persistent potrivit zilelor romantice de toamnă.

Pe tine care esență te definește?

Eu, el ... si-un gravator

Tocmai ieșisem cu fiu-miu de la film și, după cum ne este obiceiul de fiecare dată când mergem la film în Mall, următoarea oprire era la PetShop. Cel mic deja o zbughise spre scările rulante pentru a coborî la parter și a se întâlni cu prietenii lui necuvântători, când aud în spatele meu pe cineva strigându-mă parcă întrebător: Irina? Irina, tu ești?

Reușesc să-l prind pe cel mic de mână chiar înainte de a păși pe scările rulante și mă uit în spate.

În spatele meu erau oameni necunoscuți mie și niciunul nu părea să-mi fi adresat întrebarea. Dau din nou să plec, gândindu-mă că poate mi s-a părut și din nou aceeași voce îmi zice: ”Aici, in dreapta, la personalizări!”

Aaa, păi așa zi! ... și mă îndrept spre chipul zâmbăreț, încadrat de o barbă tunsă perfect care era în spatele micuței insulițe cu obiecte personalizate. Schițez și eu un zâmbet, un ”bună - ce faci” și încerc din răsputeri să-mi storc creierii și să-mi amintesc de unde îl cunosc pe tipul care-mi știa numele. Din fericire, el începe să-mi povestească despre el, despre micuța afacere cu obiecte personalizate și astfel am trecut repede peste momentul neplăcut de a-l întreba: dar tu cine ești.

Asta mic al meu părea că își pierde răbdarea și mă tot trăgea de mână înspre scările rulante exact când tipul începuse să-mi prezinte noua lui achiziție pentru personalizat, un gravator laser de la Bodor. Eu, pasionată fiind de tot ce înseamnă tehnologie și gândindu-mă că poate e ceva ce aș putea și eu folosi în activitățile mele handmade, eram numai ochi și urechi. Modelul pe care îl avea tipul era un gravator de dimensiuni mici, așezat pe o măsuță, un BCL-0503MU care arăta mai mult ca o imprimantă modernă decât cum m-aș fi așteptat eu să arate un gravator laser.

Gravator Laser BCL-0503MU 

În cele 3 minute cât a vorbit încontinuu tipul, am aflat că un asemenea gravator are o suprafață de lucru de 50x30 cm, că are conexiune USB dar și Wi-Fi, putând astfel să fie poziționat oriunde, nu neapărat lângă computer, sau chiar mai bine, poate fi controlat folosind o aplicație pentru iOS sau Android. Cu un gravator laser se pot grava diverse obiecte din lemn, metal, sticlă dar se pot și tăia diverse materiale, gravatorul putând fi echipat și cu o masă de tăiat de tip fagure sau i se poate atașa un sistem rotativ pentru obiecte cilindrice. 

La specificații tehnice m-a pierdut. Mi-ar fi plăcut să spun și eu ceva inteligent, ceva de wati, volți sau hertzi dar în afară de a mă mira cât de frumos ieșea un breloc pe care grava numele unei persoane și un număr de telefon (probabil pentru un copil), nu am reușit să rostesc nimic. Îmi părea rău că nu aflasem mai demult despre aceste gravatoare, chiar ar fi fost interesant să schimbăm idei, și să par și eu că știu despre ce e vorba.

Noroc cu fiu-miu care, la un moment dat, vizibil plictisit că nu mergem mai repede la PetShop îmi spune: Mami, mergem? Am teme de făcut! 

Pe bune? Ești la grădiniță, ce teme ai putea avea? Dar în momentul ăla a venit la fix replica lui. Aștia mici sunt adorabili cum găsesc ei ieșirea din orice situație...

Mi-am luat la revedere de la tip și i-am promis că mai trecem, eventual să ne facem și noi câteva chestii personalizate la jucăria lui cea nouă, căci tare mult ne-a plăcut. 

Când am ajuns acasă, curioasă din fire am început să caut mai multe informații despre aceste gravatoare. Mereu am avut impresia că genul ăsta de lucrări (gen gravare, marcare, debitare) se fac în unități mai mari sau că cel puțin implică un efort mult mai mare. De fapt, nu e o chestie atât de complicată și dacă ești pasionat de tehnică, ai ceva cunoștințe IT, dacă îți place să creezi tu tot felul de lucruri sau debordezi de creativitate, poți chiar dezvolta o mică afacere care să-ți aducă un venit frumușel. Unii chiar au renunțat la job-ul lor după ce au făcut o pasiune din a fi liberi să creeze fără să aibă un șef în spate. 

Am observat că lucrurile personalizate sunt din ce în ce mai căutate și asta în orice domeniu. Eu de exemplu, dacă aș avea un asemenea gravator mi-aș pune creativitatea la lucru și aș crea cele mai frumoase și unice portofele din piele. Ar putea fi personalizate cu inițialele proprietarului, diferite simboluri, cu chipul copilului (al cărui fotografie oricum se găsește în portofelul oricărui părinte) sau cu texte de genul: ”My precious” sau ”Keep away! It is mine”. La început ar fi suficient să ofer câteva drept cadou și cu siguranță din vorbă în vorba tot mai multe persoane ar apela la mine când ar dori să facă un cadou inedit cuiva.

O altă chestie interesantă mi s-ar părea puzzle-urile pentru copii. Un gravator laser precum modelul BCL-0503MU importat și distribuit de Colop România, poate tăia diferite materiale cu o grosime de până la 3 cm, iar daca vrei ceva anume, trebuie doar să încarci modelul dorit în unul din formatele grafice acceptate AI, PLT, EPS, JPG, BMP, PNG, ICO, GIF, să gravezi și să decupezi. Mie mi-a rămas mintea la un puzzle din lemn gravat cu o harta iar cei mici pot reconstitui harta, totul făcându-se prin joc dar în acest fel se și învață lucruri interesante. 

Pentru adulții aventuroși aș face tot ceva de genul puzzle-ului pentru copii dar ei ar putea adauga pe un contur locurile pe care le-au vizitat din tară sau, de ce nu, din întreaga lume.

Apoi aș mai face un suport pentru chei, fiecare membru al familiei să aibă locul său pentru cheie sau aș încerca să fac o matriță pentru ceară pe care aș folosi-o mai târziu pentru a crea sigilii de pus  pe invitații la nunta, botez, petreceri...

Ooo, dar câte aș face... Adevărul e că îți trebuie doar un pic de imaginație și curajul de a începe de undeva și ușor, ușor creativitatea se transformă în profit.

Cu aceste idei în cap am pornit dimineață spre Mall, după ce l-am lăsat pe fiu-miu la grădiniță. Mă gândeam să-i împărtășesc și tipului din creativitatea mea, mai ales că între timp dl. Google îmi furnizase niște informații suplimentare despre gravatorul lui, dar și mai mult mă măcina ideea că după 3 zile nu am reușit să-mi amintesc numele lui sau de unde îl cunosc. 

Ajunsă în fața standului cu pricina, îl salut pe tipul care își aranja câteva obiecte personalizate în vitrină. Din vorbă în vorbă, îl întreb și dacă ar putea pune în practică cu gravatorul lui și ideile mele, îi explic în detaliu cam tot ce mi-aș dori și faptul că în timpul liber eu fac tot felul de decorațiuni handmade și eventual am putea colabora pe viitor iar într-un moment de pauză, cu toată rușinea îi spun că din păcate nu-mi aduc aminte numele lui sau de unde ne știm. În acel moment tipul, foarte degajat îmi spune: ”Păi nu ai făcut liceul în Botoșani? Irina Popescu, te țin bine minte, am fost colegi de școală!” 

”Nu!” îi răspund eu, ”cred că mă confunzi... dar totuși numele mic l-ai nimerit”

”A, atunci poate doar ai față de Irina, scuze!” și se întoarce la treaba lui.

Mi-am văzut și eu de treaba mea și sunt mulțumită că din toată chestia asta, pe lângă faptul că părinții mi-au pus numele potrivit, am aflat și eu niște lucruri interesante despre gravatoarele laser.

*Articol scris pentru Proba 8 - SuperBlog2018 

*Surse foto: artfire.com, etsy.com, bodorlaser.ro

Bucătăria mea de vis

Pentru mine gătitul a devenit încet-încet o pasiune. Să tot fie vreo 12 ani de-atunci… În acești ani am învățat că te poți juca cu mâncarea într-atât încât să o aduci la nivel de artă. Nu este suficient ca ceea ce pui în farfurie să fie doar pentru a-ți umple stomacul, ceva făcut în pripă doar pentru că trebuie să mănânci de 3 ori pe zi pentru a supraviețui. Servitul mesei ar trebui să fie pentru fiecare din noi un fel de ritual la care se adună toți membrii familiei, unde nu ne mai grăbim și la realizarea căruia participăm împreună.  

Am învățat că dacă pui dragoste și pasiune în pregătirea mâncării poți fi fericit chiar și atunci când mănânci, iar dacă mai ai și inspirație atunci când gătești și te hotărăști de exemplu să transformi niște cartofi destinați unui banal piure în niște Cartofi Duchesse de toată frumusețea și gustoșenia posibilă, îți iei imediat telefonul și le faci o poză spunându-ți mândră în sine ta: ”Asta-i farfurie de MasterChef” … chiar dacă vei rămâne MasterChef doar în bucătăria ta și doar pentru persoanele dragi pentru care ai gătit.

Eu am pornit la drum într-ale gătitului destul de târziu și cu cunoștințe minime și asta pentru că mama mea a fost cea care a gătit mereu în casă și îi plăcea să stea singură în bucătăria ei mică printre oale și cratițe. Singura mea sarcină mai gospodărească (dacă îi pot spune așa) era să șterg praful și să dau cu aspiratorul și îmi aduc aminte că avea așa de multe bibelouri pe care trebuia să la șterg încât odată chiar i-am zis soră-mii că de-abia aștept să cresc mare, să am și eu casa mea fără urmă de bibelou dar cu o bucătărie ca-n filme în care să stau să gătesc cu drag, să-mi beau cafeaua (cum mai făcea mama cu câte o vecină din când în când și noi priveam curioase pe gaura cheii să vedem ce fac), o bucătărie în care să intru cu drag și să fac artă din mâncare, o bucătărie în care să-mi las copiii să mă ajute la tot ce pot mânuțele lor. 

Visam încă de atunci la o bucătărie modernă, spațioasă, cu mobilier deschis la culoare, cu un blat lung pe care să îmi înșir toate electrocasnicele și ustensilele care mi-ar ușura munca în bucătărie și m-ar ajuta să creez experiențe gastronomice memorabile și cu o fereastră luminoasă pe pervazul căreia să am tot felul de plante aromatice la ghiveci. 

Dacă ar fi să duc acum visul mai departe, bucătăria mea de vis ar avea ustensile de cea mai bună calitate, un cântar mecanic de bucătărie, un raft pentru cărțile de rețete, un loc special pentru colecția de vinuri, o oală cu capac pentru gătit orez (da, există oale speciale în care poți găti orezul perfect texturat), un infuzor pentru ceai, un sertar plin cu mirodenii pe care să le folosesc la orice mâncare posibilă și imposibilă, moștenită, inventată sau ”furată” de la diverși bloggeri culinari sau bucătari cu experiență, oale și tigăi de diverse dimensiuni, o mașină de făcut tăiței și paste (ador pastele în orice combinație) și musai un set de cuțite în care să se regăsească și un cuțit japonez dintr-acela ce taie orice la cea mai fină atingere. Mi-aș dori un loc în care să servesc masa împreună cu băiețelul meu dar care să fie cumva integrat în bucătărie, să simt căldura următorului fel de mâncare care așteaptă cuminte pe aragaz sau mirosul de plăcintă cu mere ori dovleac din cuptor, să simt vaporii vinului fiert cu scorțișoară sau pur și simplu să-mi savurez cafeaua de dimineață căutându-mi inspirația pentru masa de prânz sau cină pe unul din blogurile culinare pe care le urmăresc.

Sursa foto: SomProduct.ro 

În momentul de față nu sunt departe de a-mi îndeplini visul însă drumul până aici a fost destul de anevoios. Am pornit la drum în doi, într-un apartament micuț și cu un credit pe 30 de ani în spate. La început țin minte că ne-a fost greu cu casa goală ce trebuia mobilată, bucătăria micuță cu doar câteva farfurii și un set de oale primit la nuntă, fără acel confort la care visasem dar știam că dacă ne întindem cât ne permite plapuma o să ne fie mereu cald la picioare și în mai puțin de 10 ani am reușit să achităm apartamentul chiar dacă la scurt timp am luat-o de la capăt cu un nou credit, de această dată pentru căsuța visurilor noastre, cu o curte mare în față și un spațiu destinat bucătăriei pe care îl puteam amenaja după bunul plac. Au urmat planuri, amenajări, visuri, schimbări, reamenajări...

Imagini cu bucătăria mea transformată din vis în realitate. 

... un diagnostic

... dorința de a trăi

... neputința în fața bolii

... și pornesc din nou la drum, tot în doi, doar că de această dată nu  mai sunt alături de jumătatea mea ci alături de o părticică din el și din mine unite în cel mai frumos lucru de pe Pământ, copilul nostru....

Dar am avut un vis... apoi am luat o pauză de la a visa când viața mi-a tras acea palmă de m-a pus la pământ și visul meu părea că s-a spulberat... și cu toate astea, am ales să-mi șterg lacrimile, să mă scutur de toată suferința și să-i zâmbesc obraznic vieții spunându-i: ”Doar atât poți?”. Am ales să fiu puternică pentru că cei slabi nu vor reuși niciodată să-și îndeplinească visurile iar visul meu e să-mi găsesc liniștea în confortul casei mele chiar dacă mă simt incompletă. Din fericire am lângă mine o rază de soare care mă face și pe mine să strălucesc și care, la cei 5 anișori este motivul pentru care am intrat din nou în bucătărie și alături de care, în scurt timp mă voi uita la bucătăria mea modernă, spațioasă, cu mobilierul deschis la culoare, cu blatul lung pe care o să am înșirate toate ustensilele de cea mai bună calitate, cu fereastra luminoasă și plantele aromatice la ghiveci, cu raftul pentru cărțile de rețete, cu locul special pentru colecția de vinuri, cu sertarul plin cu mirodenii, oale, tigăi și setul de cuțite mult visat... 

***Articol cu bucăți de suflet scris pentru competiția SuperBlog 2018 și sponsorul SomProduct.ro, magazinul online cu produse premium pentru orice casă care te poate ajuta să transformi orice vis în realitate.